Să ne aducem primii aminte de Mihai Eminescu, cel mai ales dintre toţi scriitorii acestui neam. M. Sadoveanu
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1)Arborele „sfânt”, de atâtea ori evocat de poet, îşi semnalează şi aici suava prezenţă: E-un miros de... în crânguri, / Dulce-i umbra de răchiţi – Eternitate. 2) De-al tău chip el se pătrunde / Ca oglinda îl ... – Soacra cu trei..., cunoscuta povestire a lui Ion Creangă, marele prieten al lui Eminescu. 3) Părul tău ţi se desprinde / Şi frumos ţi se mai şede, / Nu zi ba de te-oi cuprinde, / Nime-n lume nu... vede – Din Mortua est: Te văd ca o umbră de-argint strălucită, / Cu -... ridicate la ceruri pornită, / Suind, palid suflet, a norilor schele – Lasă-... lumea. 4) Tremurând cu... -n spume, / Între trestie le farmă / Şi visând o-ntreagă lume / Tot nu poate să adoarmă – A frământa. 5) Răsare luna,-mi bate drept în faţă: / Un... din basme văd printre pleoape (Fiind băiet păduri cutreieram) – Localitate în Camerun – Anexă la motocicletă. 6) Ce priveşti zâmbind în unde? / ... frumoasă, se-nţelege – Personaj din Duduia Margareta, de Mihail Sadoveanu – Huţa. 7) De ţi-ai da viaţa..., / Nime-n lume nu ne ştie – Şi... doar de ele / Nime-n lume nu ne simte. 8) Element de compunere savantă cu sensul „la exterior” – Ca să iasă chipu' n faţă, / Trandafiri aruncă..., / Căci vrăjiţi sunt trandafirii / De-un cuvânt al sfintei Vineri (Crăiasa din poveşti). 9) Din Scrisoarea III: ... vine-un sol de pace c'o năframă 'n vârf de băţ – Document – Poftim. 10) L-ascultăm cu-atâta drag, / … când iese dulcea lună– Că epocele se 'nşiră ca mărgelele pe…(Scrisoarea III) – Tehnică de imprimare. 11) Din Mortua est: O, moartea-i un secol cu sori înflorit, / Când vieaţa-i un basmu pustiu şi… – Arătând privirii… / Stele-n ceruri, stele-n valuri. 12) În plină încântare, precum tânărul care se umple de dulce dragoste bălaie – A despica.
Dicţionar: GAN, SNP, PTA, ESU, EMA, ECT.
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
Consultarea textului
| Lasă-ți
lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie, De ți-ai da viața toată, Nime-n lume nu ne știe. Vin' cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri, Unde noaptea se trezește Glasul vechilor păduri. Printre crengi scânteie stele, Farmec dând cărării strâmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte. Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede, Nu zi ba de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. Tânguiosul bucium sună, L-ascultăm cu-atâta drag, Pe când iese dulcea lună Dintr-o rariște de fag. Îi răspunde codrul verde Fermecat și dureros, Iară sufletu-mi se pierde După chipul tău frumos. Te desfaci c-o dulce silă, Mai nu vrei și mai te lași, Ochii tăi sunt plini de milă, Chip de înger drăgălaș. |
Iată lacul. Luna plină, Poleindu-l, îl străbate; El, aprins de-a ei lumină, Simte-a lui singurătate. Tremurând cu unde-n spume, Între trestie le farmă Și visând o-ntreagă lume Tot nu poate să adoarmă. De-al tău chip el se pătrunde Ca oglinda îl alege - Ce privești zâmbind în unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei în crânguri, Dulce-i umbra de răchiți, Și suntem atât de singuri Și atât de fericiți! Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie, Și te află strânsă-n brațe, Dulce dragoste bălaie. |
Tema iubirii este cea
mai des intalnita tema in literatura lumii, cu atat mai mult in poezia lirica.
Cei care au nuantat poezia iubirii, surprinzand toate aspectele ei, au fost
poetii romantici, visatori si cautatori ai absolutului si in plan sentimental.
La Mihai Eminescu, poet prin excelenta
romantic, iubirea apare ilustrata ca un sentiment inaltator, care proiecteaza
fiinta umana in eternitate, pentru ca iubirea este privita ca mijloc de
implinire si elevare spirituala. Daca scriitorii clasici aveau ca model cuplul
adamic, romanticii isi imaginau cuplul uman intr-o concordanta perfecta cu
ritmurile lumii cosmice.
In aceasta poezie, natura apare ca o
aspiratie, ca o dorinta, aceasta fiind si esenta poeziei eminesciene: tendinta
catre fericire, fericire la care se poate ajunge doar prin iubirea impartasita.
Poetul surprinde laboratorul sufletului
uman din care izvorasc sentimente de gingasie si puritate, in cadrul naturii
care tainuieste si-i ocroteste pe cei doi indragostiti.
Femeia iubita apare ca o fiinta tandra si calda, frumusetea ei oglindindu-se in luciul apei. Ea se deda cu inocenta, dar si cu o incantare disimulata jocurilor specifice ale dragostei, cu apropieri si retrageri succesive.
Femeia iubita apare ca o fiinta tandra si calda, frumusetea ei oglindindu-se in luciul apei. Ea se deda cu inocenta, dar si cu o incantare disimulata jocurilor specifice ale dragostei, cu apropieri si retrageri succesive.
Poezia este o cântare plină de pasiune
a iubirii în tot ce are ea mai omenesc, mai cald si mai fermecător. Scenele de
dragoste dintre cei doi tineri se petrec în acelaşi cadru minunat al peisajului
eminescian, caracteristic acestei perioade a poeziei lui de iubire.
1
D
|
2
I
|
3
S
|
4
T
|
5
A
|
6
N
|
7
T
|
8
A
|
9
|
10
C
|
11
L
|
12
E
|
2
E
|
R
|
A
|
N
|
O
|
U
|
D
|
R
|
U
|
M
|
||
3
P
|
I
|
S
|
I
|
P
|
A
|
C
|
U
|
M
|
|||
4
A
|
T
|
A
|
T
|
T
|
S
|
T
|
D
|
I
|
A
|
||
5
R
|
A
|
S
|
A
|
R
|
I
|
T
|
C
|
A
|
N
|
D
|
|
6
T
|
A
|
R
|
A
|
A
|
C
|
E
|
A
|
E
|
|||
7
A
|
V
|
E
|
Z
|
I
|
T
|
A
|
R
|
E
|
V
|
||
8
R
|
O
|
T
|
A
|
M
|
O
|
R
|
U
|
Z
|
A
|
||
9
E
|
R
|
O
|
I
|
P
|
R
|
E
|
S
|
A
|
R
|
||
10
|
B
|
A
|
T
|
R
|
A
|
N
|
L
|
I
|
R
|
A
|
|
11
V
|
E
|
S
|
N
|
I
|
C
|
I
|
E
|
U
|
I
|
T
|
|
12
I
|
A
|
T
|
A
|
A
|
C
|
C
|
E
|
N
|
T
|
E
|
